Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
: Poesia 2005-05-20 (10440 visite)
A murit...
: Poesia 2003-05-29 (9637 visite)
Acasă
: Poesia 2005-12-07 (13727 visite)
Aducerile-aminte
: Poesia 2005-06-24 (12248 visite)
Aeternitas
: Poesia 2005-10-14 (9630 visite)
Agonie
: Poesia 2005-09-06 (9984 visite)
Am fost...
: Poesia 2003-05-29 (11430 visite)
Amurg
: Poesia 2005-10-14 (25165 visite)
Apostolul
: Poesia 2005-10-14 (17655 visite)
Apostolul
: Poesia 2005-10-14 (10060 visite)
Apus
: Poesia 2005-10-14 (13901 visite)
Asfințit
: Poesia 2005-10-14 (13251 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (11044 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (11007 visite)
Așteptare
: Poesia 2005-10-14 (11551 visite)
Atunci
: Poesia 2005-12-07 (10065 visite)
Bătrâni
: Poesia 2005-12-07 (16130 visite)
Cade-o lumină
: Poesia 2005-06-24 (9743 visite)
Cain
: Poesia 2005-12-07 (9527 visite)
Cântă moartea
: Poesia 2005-12-07 (13680 visite)
Cântec
: Poesia 2005-12-07 (13507 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (25448 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (8871 visite)
Cântece
: Poesia 2005-12-07 (9374 visite)
Cântecele mele
: Poesia 2005-12-07 (10485 visite)
Cărbunii
: Poesia 2009-10-11 (11360 visite)
Ceahläul
: Poesia 2002-10-23 (11223 visite)
Cetind pe Baudelaire
: Poesia 2013-03-21 (7001 visite)
Chemare
: Poesia 2006-05-16 (9224 visite)
Clăcașii
: Poesia 2008-02-07 (15655 visite)
Coboară toamna...
: Poesia 2006-05-16 (31809 visite)
Cosașul
: Poesia 2009-10-13 (10411 visite)
Craciunul copiilor
: Poesia 2004-10-05 (25859 visite)
Dăscălița
: poezii pentru copii Poesia 2005-09-25 (27035 visite)
Dascălul
: Poesia 2009-10-11 (11002 visite)
De demult...
: Poesia 2006-05-16 (26090 visite)
Departe
: Poesia 2009-10-12 (11180 visite)
Din larg
: Poesia 2010-04-28 (10413 visite)
Doina
: Poesia 2008-11-12 (34448 visite)
Dorinta
: Poesia 2002-12-06 (13564 visite)
E sărbătoare
: Poesia 2008-02-07 (10795 visite)
Eu știu un basm
: Poesia 2009-10-11 (8512 visite)
Fără țară
: Poesia 2009-10-21 (10513 visite)
Fată mare
: Poesia 2002-10-23 (9961 visite)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Poesia 2005-07-16 (8394 visite)
Graiul pâinii
: Poesia 2009-10-13 (8340 visite)
În mine câteodată
: Poesia 2009-10-26 (9802 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|